Placa bacteriană sau placa dentară este un strat incolor și lipicios care se formează pe suprafața dinților. Aceasta este formată din resturi alimentare, salivă și bacterii care pot forma o peliculă sau biofilm, ce aderă în special pe suprafața dinților și a altor structuri din cavitatea orală.
Dacă nu este curățată la timp, placa bacteriană se întărește prin depunerea sărurilor minerale din salivă, formând astfel tartrul, care nu poate fi îndepărtat decât de medicul stomatolog, prin detartraj profesional.
În acest articol, vei descoperi ce este și cum se formează placa dentară, ce consecințe are asupra sănătății orale și care sunt metodele de prevenire și combatere.
Cuprins
- Ce este placa dentară și unde se formează?
- Cum se formează placa dentară?
- Din ce este compusă placa dentară?
- Care sunt cauzele apariției plăcii dentare?
- Care sunt complicațiile apariției plăcii dentare?
- Cum se poate detecta prezența plăcii bacteriene?
- Tratamente pentru combaterea plăcii bacteriene orale
- Întrebări și răspunsuri
- Concluzie
Ce este placa dentară și unde se formează?
Placa dentară (sau biofilmul oral) este o peliculă incoloră și lipicioasă care se formează în continuu și în mod natural pe suprafața dinților și în alte zone din cavitatea bucală. Este întâlnită cu precădere pe partea din față a dinților, la baza acestora, de-a lungul liniei gingivale, în spațiile interdentare, pe limbă, mucoase sau pe suprafețele utilizate la mestecat.
Cum se formează placa dentară?
Placa bacteriană se dezvoltă în mai multe etape, iar înțelegerea formării și compoziției sale ajută la controlul acumulării acesteia. Pe scurt, placa dentară se formează atunci când bacteriile existente în gură se amestecă cu resturile alimentare rămase după mese. Iată care sunt principalele etape ale formării sale:
- După fiecare masă sau chiar periaj dentar, se formează o peliculă subțire de salivă pe suprafața dinților – faza de asociere
- Această peliculă de salivă conține în mod natural glicoproteine ce reprezintă baza pe care se fixează bacteriile din cavitatea orală – faza de adeziune
- Bacteriile se hrănesc apoi cu substanțele existente în resturile alimentare (carbohidrați, amidon, zaharuri), multiplicându-se rapid – faza de proliferare
- Pe măsură ce se înmulțesc, bacteriile formează micro-colonii care încep să sintetizeze un strat de protecție (biofilm), precum și acizi rezultați în urma metabolismului zaharurilor – faza formării de micro-colonii
- Micro-coloniile de bacterii se unesc formând un biofilm, un strat ca un scut de protecție, care continuă să se dezvolte dacă nu este îndepărtat – faza formării biofilmului și a dezvoltării sale
Substanțele acide care sunt secretate de bacteriile ce formează biofilmul atacă smalțul dentar, putând duce la apariția cariilor sau a problemelor gingivale.
Din ce este compusă placa dentară?
Placa dentară este formată din două componente principale, una lichidă și una uscată. Aproximativ 80-90% din greutatea plăcii este dată de apă, ce formează saliva. Restul, după cum am menționat, este format din bacterii, mai precis, diferite tulpini (s-au descoperit în jur de 1000 de specii), care sunt prezente în mod normal în cavitatea orală.
Speciile întâlnite sunt în principal diferite tipuri de streptococi și Actinomyces, acestea din urmă având rol în consolidarea biofilmului. În plus, la nivelul plăcii există și alte substanțe, cum sunt polizaharide și glicoproteine.
Care sunt cauzele apariției plăcii dentare?
Există mai multe cauze și factori de risc ce favorizează apariția și dezvoltarea plăcii bacteriene dentare:
- Igiena orală deficitară
- Consumul de alimente bogate în zaharuri și carbohidrați
- Gura uscată – xerostomie
- Dinți înghesuiți sau lucrări dentare defectuoase
- Fumatul și alcoolul
- Vârsta înaintată
Atunci când dinții nu sunt curățați corect, cu periuța sau ața dentară, după fiecare masă, resturile alimentare rămân cantonate, favorizând dezvoltarea bacteriilor. Zaharurile, amidonul și carbohidrații din alimente și băuturi sunt principalele surse de hrană pentru bacteriile din cavitatea bucală, ducând la înmulțirea acestora și la apariția biofilmului.
De asemenea, atunci când există afecțiunea numită xerostomie (gură uscată), glandele salivare nu mai produc suficientă salivă pentru a curăța cavitatea orală, iar acest lucru favorizează apariția plăcii bacteriene. Fumatul și alcoolul modifică compoziția florei bacteriene și scad imunitatea locală.
Care sunt complicațiile apariției plăcii dentare?
Dacă nu este îndepărtată la timp, placa bacteriană orală se poate întări și se poate transforma în tartru, o formă dură și mineralizată a acesteia, de obicei de culoare albă sau galbenă. Placa și tartrul dentare pot duce la:
- Carii dentare
- Gingivită (inflamarea gingiilor)
- Respirație urât mirositoare (halitoză)
- Parodontoză
- Abcese dentare
- Pierderea dinților în cazuri extreme
În plus, bacteriile din placa dentară și inflamația cronică sunt asociate cu un risc crescut de: boli cardiovasculare, diabet zaharat, afecțiuni neurodegenerative (demență), poliartrită reumatoidă sau nașteri premature.
Cum se poate detecta prezența plăcii bacteriene?
Poți să-ți dai seama dacă ai placă dentară, atunci când simți o senzație de murdărie sau prezența unei suprafețe aspre la nivelul dinților. Însă, cel mai bine este să mergi la un consult de specialitate. Medicul stomatolog observă în primul rând dinții și gingiile, iar apoi poate aplica un gel sau tablete detectoare a prezenței plăcii.
Acestea conțin un colorant care interacționează cu bacteriile de la nivelul plăcii dentare, schimbându-și culoarea. Zonele unde există bacterii se colorează în roșu aprins, violet sau roz, în funcție de colorantul utilizat și de nivelul de dezvoltare al plăcii.
Tratamente pentru combaterea plăcii bacteriene orale
Placa dentară nu este în sine o afecțiune gravă, putând fi prevenită și chiar îndepărtată acasă, urmând o igienă orală corespunzătoare. Iată care sunt principalele metode de tratament care se pot realiza acasă:
- Periajul dentar zilnic, de cel puțin 2 ori pe zi, dimineața și înainte de culcare
- Folosirea aței dentare zilnic, pentru a curăța spațiile dintre dinți de resturi alimentare
- Apă de gură antibacteriană (cu clorhexidină, fluor sau uleiuri esențiale) pentru reducerea bacteriilor
- Utilizarea dușului bucal pentru îndepărtarea resturilor alimentare
- Limitarea consumului de zahăr și carbohidrați rafinați
- Evitarea fumatului și a alcoolului excesiv
- O bună hidratare
Desigur, vizitele regulate la dentist pot preveni acumularea plăcii și formarea tartrului. Tartrul este îndepărtat prin detartraj. Apoi, medicul stomatolog poate realiza o igienizare dentară profesională, folosind o pastă de dinți specială, ce are rolul de a elimina resturile de placă bacteriană rămase după detartraj.
În plus, prevenirea apariției plăcii dentare se poate realiza și prin aplicarea de sigilanți dentari, ce sunt substanțe sub formă de pastă sau peliculă aplicate în strat subțire pe suprafața dinților, astfel încât să acopere șanțurile și fisurile ce favorizează cantonarea bacteriilor.
Întrebări și răspunsuri
1. Poate fi prevenită apariția plăcii dentare?
Placa dentară nu poate fi evitată complet, pentru că se formează în mod natural în gură, dar poate fi prevenită dezvoltarea sa. Periajul corect de cel puțin două ori pe zi, folosirea zilnică a aței dentare și, la nevoie, clătirea cu apă de gură antibacteriană ajută la îndepărtarea constantă a bacteriilor și a resturilor alimentare. În plus, o alimentație echilibrată, cu un consum redus de zahăr și carbohidrați rafinați, scade mult riscul de acumulare a plăcii, iar vizitele regulate la stomatolog, pentru detartraj și control, previn transformarea acesteia în tartru.
2. Poate fi îndepărtat acasă tartrul?
Nu, tartrul nu poate fi îndepărtat acasă. Odată ce placa dentară s-a mineralizat și s-a transformat în tartru, aceasta devine dură și lipită de dinți, astfel încât periajul obișnuit sau ața dentară nu o pot elimina. Îndepărtarea tartrului se face doar de către medicul stomatolog prin proceduri profesionale de detartraj, care folosesc instrumente speciale sau ultrasunete pentru a curăța suprafața dinților, fără a-i deteriora.
3. Cum îmi dau seama că am placă dentară?
Poți observa prezența plăcii dentare prin câteva semne, chiar înainte să apară tartrul: de obicei, placa este un strat moale, lipicios și aproape transparent, nu întotdeauna vizibilă cu ochiul liber. Unele indicii includ senzația de dinți „lipicioși” sau „acoperiți” după mese, respirație ușor neplăcută dimineața sau după perioade fără periaj și colorarea ușoară a dinților, mai ales în zonele greu accesibile (spațiile dintre dinți sau lângă gingii).
4. Care este diferența dintre placă dentară și tartru?
Tartrul este placa dentară întărită (mineralizată) care a fost lăsată netratată. Tartrul este un strat dur și aderent, de culoare galbenă sau maronie, care nu poate fi îndepărtat acasă, ci necesită un detartraj profesional la stomatolog. Spre deosebire de tartru, placa dentară este un strat moale, lipicios și aproape invizibil, format din bacterii, resturi alimentare și salivă.
Concluzie
Placa dentară este o afecțiune comună, aceasta formându-se în mod natural în cavitatea bucală, prin interacțiunea dintre salivă, bacterii și resturile alimentare. De obicei, nu cauzează probleme decât dacă este lăsată să se acumuleze pe dinți.
Vestea bună este că placa poate fi îndepărtată acasă, destul de ușor, prin periaj, utilizarea aței de gură, a apei de gură antibacteriene sau a dușului bucal. Toate aceste măsuri, plus controalele periodice la stomatolog sunt esențiale pentru menținerea sănătății orale și evitarea complicațiilor.
